Dacă…

Dăcă sufletul tău
S-ar asemăna
Cu o dimineață de noiembrie
Ar fi rece.
Zgomotul pașilor mei
Acoperă tăcerea ta întunecată.
Aș spune că nu e nimic ieșit din tipar,
Dar ar fi o minciună pe care
Noi doi nu ne-o permitem.
Așa că îndrăznesc să te întreb:
Care dintre noi achită nota
Pentru faptele noastre?

Dacă sufletul meu
S-ar asemăna
Cu o dimineața de noiembrie
Ar fi întunecat.
Și poate că întunericul
Nu mă sperie atât de mult,
Dar nu pot să nu mă întreb:
Cum pot fi pereche
Un suflet rece
Și altul negru?

Dacă strigătul meu
Nu-l auzi
Atunci când am nevoie de tine
Degeaba mai vi.
Când tăcerea mea nu te cheamă…
Poți spune ce vrei,
Vorbele nu vor înlocui faptele niciodată.

Dacă mâine nu-ți mai scriu
Te rog, nu o face nici tu.
S-au spus prea multe
Într-un timp foarte scurt.
N-aș vrea să mă rătăcesc iar
Printre cuvinte și fapte.