Ne-am trezit puțin după ora 8, micul dejun în grabă, traficul mai ceva ca sarmalele în oala de lut a bunicii… Dar noi eram un zâmbet, de parcă prima zi de liceu era biletul câștigător sau tarta bunicii cu fructe. Ajungem în 15 minute, loc de parcare doar în povești. Ne învârtim noi alte 10 minute până când îi zic pistruiatei să coboare dacă vrea, măcar una din noi să fie prezentă 😂. În spate, un taximetrist mă claxonează de zici că arde undeva iar el stinge focul. Trec peste, că doar nu era să mă enervez în prima zi de liceu a pistruiatei, să-mi stric…
